RU MD
+373 691 87 322
+373 790 21 454
Coş
Produs nu este selectat
Coş
Total produse: 0 buc,
total: 0 MDL

Aciditatea solului: cum o determinăm și la ce influențează?

Aciditatea solului: cum o determinăm și la ce influențează?

Unul dintre cei mai relevanți parametri este reacția solului. Prin ce este importantă? Multe plante nu rezistă la o anumită aciditate a solului. În așa fel, dacă sădim arbuștii care preferă solurile alcaline pe soluri acide, atunci ar trebui să ne așteptăm sau că nu se vor adapta, sau vor fi mereu bolnăvicioase.  

Dacă clasificăm plantele după atitudinea lor față de pH-ul solului, atunci, general vorbind, ele pot fi împărțite în 4 grupe:

  • Prima grupă - din această grupă fac parte plantele care preferă solurile neutre și slab alcaline (pH 6,0 și mai mult) cum ar fi: hibiscusul, arborele de soc, arborele de coarne, lavanda, yucca, jasminul, arțarul, platanul, plopul, stejarul, păducelul, sofora ș.a.;
  • A doua grupă - aici intră plantele care necesită o reacție neutră sau slab acidă (pH 5,6-6,0), precum: liliacul, trandafirul, ienupărul ș.a.
  • A treia grupă - plantele pentru care cea mai potrivită reacție a solului este cea slab acidă (pH 5,1-5,5), cum ar fi de exemplu: liliacul, irisul, primula, crinii, alunul, frasinul, mușcatele și altele;
  •  A patra grupă - plantele care preferă solurile acide (pH 4,0-4,5): rododendron, carpenul, hortensia, arțarul argintiu, mușchiul, călinul.

Totuși, marea majoritate a plantelor se adaptează destul de bine la fluctuațiile nivelului de pH al solului și în diferite cărți putem găsi informații contradictorii despre preferințele anumitor plante. Sunt relativ puține plante care categoric nu suportă soluri cu pH-ul diferit decât cele pe care se simt perfect. Dar, totuși, dacă lă sădirea culturilor nu vor fi luat în considerare necesitățile plantei, aceasta va duce la îmbolnăvirea lor, foame, dezvoltare slabă sau chiar moarte.   

În solurile acide este dereglată hrănirea cu azot. Pe așa soluri plantele nu primesc fosforul, calciul și magneziul în cantitățile necesare. Aceasta se explică prin faptul că aceste substanțe sunt prezente în cantități mici sau se află într-o formă nepotrivită pentru creșterea plantelor.

În schimb, sunt prezente alte legături care de fapt sunt toxice pentru sistemul radical. Aciditatea sporită în soluri stimulează apariția bolilor, deoarece flora patogenă se va dezvolta mai repede în așa condiții prielnice.  

Pe de altă parte, solurile alcaline nu sunt cu nimic mai bune: pe ele plantele vor avea un deficit de magneziu și fier și respectiv, frunzele se vor îngălbeni și vor cădea. Culturile care nu sunt adaptate la așa condiții se vor îmbolnăvi, vor forma fructe deformate și chiar vor muri, în marea majoritate a cazurilor.

Cum să determinăm reacția solului?

Metoda cea mai simplă ar fi să cerem efectuarea analizei mostrei solului la un laborator specializat. Dar, deoarece acest lucru nu este întotdeauna posibil, vom încerca să efectuăm analiza de sine stătător.

Analiza aproximativă (vizuală) o putem face în raport cu culturile care cresc pe această porțiune de teren. Însă, această metodă va fi una convenabilă doar dacă se analizează pământ neprelucrat anterior. În caz contrar, atunci această metodă nu va da 100% rezultat corect.

  •  Pe solurile acide crește mușchiul, rogoz, măcriș;
  •  Dacă pe sol este trifoi sau urzică, acestea indică prezența unui pH neutru al solului;
  •  Prezența culturilor precum quinoa, lavanda și muștarul de câmp ne vor indica soluri slab alcaline;


Pentru obținerea informației mai exacte, va fi necesar de cumpărat o hârtie specială (turnesol) - un reactiv chimic care va ajuta la determinarea caracterului solului. După aceasta se va alege un eșantion de sol pentru a fi probat. Pentru a avea un rezultat mai exact, este necesar să colectăm sol din câteva locuri ale parcelei, de obicei din 5-6 locuri diferite. Apoi solul se amestecă și din masa obținută luăm o parte pentru analiză.

Turnăm apă peste sol (10 g de sol la 25 g de apă; pentru comoditate, cantitatea ar putea fi dublată), amestecăm foarte bine și lăsăm să se așeze. Ulterior, în soluția obținută vom introduce o dunguță din hârtia de turnesol și observăm ce culoare va apărea:

  • Roșu - aciditate sporită
  • Portocaliu - sol cu aciditate medie
  • Galben-portocaliu - aciditate redusă
  • Galben-verde - reacție neutră
  •  Verde-albăstriu - sol alcalin